Sacrificiu

Acum ceva timp am stat sase luni arestat pentru ca am indoit fierul beton pe capul unor interlopi.Ar fi trebuit sa ma judece in libertate dar asta e sistemul nostru judiciar,dupa 6 luni am primit 2 ani de pedeapsa cu suspendare...
In perioada aia eram cu o domnisoara care spunea ca prefera sa iasa cu mine,sa se mandreasca cu mine decat sa iasa cu fetele.
Timp de sase luni femeia a avut grija de mine din toate punctele de vedere.Mi-a scris,mi-a trimis mancare din banii ei,mi-a trimis carti,reviste cu masini si noutati gadget,a vizitat familia mea si a discutat mereu cu ea si i-a ridicat moralul.
A fost stalpul meu de sustinere in caz de cutremur,a fost scutul meu,a fost bastionul meu...
In prima zi cand am iesit,eram cu ea in pe bancheta din spate a masinii,si ma uitam la copacii de pe marginea drumului si eram fascinat de libertate,iar ea ma intreba:Mai ma iubesti?Ma mai iubesti...
Am iubit-o mult si o respect si acum pe Alexandra,femeia care mi-a schimbat perceptia despre sexul slab.
Respect femeile care nu-si parasesc barbatii la prima adiere de vant prin buzunare,la prima lovitura primita in plin de soarta,la primele semne de boala grava...
Nu e o poveste cu final ferricit pentru ca viata a facut ca ea sa plece la parinti,in afara,eu sa raman aici din motive obiective sa imi pot ascunde durerea in mandrie.
Afara ninge iar si eu beau o cana de vin fiert cu un zambet lipit in coltul buzelor...